Să lași omul să plece nu înseamnă să lași amintirele să plece. Ultimele rămân întotdeauna cu noi

Mai cred încă în iubire sinceră. Poate nu pare pentru că mă comport altfel decât și-ar dori cineva. Dar acestea sunt iluziile celor care și le-au făcut. Pentru că am trecut de etapa când vedeam lumea prin ochelarii roz, aveam așteptări mult prea mari de la ziua de mâine și mai credeam în povești romantice cu final fericit. Lucrurile sunt de fapt altfel decât le vedem și ni le închipuim. Vrem noi sau nu vrem, trebuie să acceptăm asta.

Totuși, cred că iubire există. Cred pentru că am trăit-o. Nu ma crezut niciodată că dragostea poate fi atât de egoistă și nu mi-aș fi închipuit să îmi doresc să păstrez tot ce s-a întâmplat cândva doar între noi doi. Nu am crezut că o să simt iubirea dintr-o singură privire a lui și nici că o să mă ardă atât de tare. Dar s-a întâmplat și asta mă inspira atunci. Poate că mă inspiră și acum scânteia care a mai rămas nestinsă.

Nu am fost capabilă să păstrez iubirea asta. Nu mi-a ajuns curaj și încredere să o fac. Poate am fost prea visătoare, sau poate am încercat să fiu prea realistă, nu mai știu. Cert este că nu o să o regret niciodată.

Nu o să învinuiesc vreodată pe cineva de cele petrecute. Poate nu o să ne mai întâlnim niciodată cu el și nici nu o să trecem împreună prin viață. Dar nu o să pot uita privirea care ma ars. Nu o să uit niciodată cât de mult mi-au crescut aripile împreună cu el și cât de sus am învățat să zbor. Acum, însă, când am aterizat, înțeleg că din zbor lucrurile par altfel decât sunt, dar nu încetează să rămână la fel de frumoase.

Știți ce am învățat din povestea asta. Iubirea nu este atotputernică și nu le poate face pe toate în locul nostru. Lucrurile funcționează diferit în viață, iar noi nu suntem întotdeauna gata pentru provocările pe care ni le aduce. Și totuși e frumoasă iubirea, chiar dacă uneori ne despărțim de oamenii pe care îi iubim. Or, să lași omul să plece nu înseamnă să lași amintirile să plece. Dacă cineva a făcut parte din viața ta, va rămâne în trecut, în cămăruța sufletului tău.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s